Jump to content

fute (ro)

E Victionario
Solum fute Dacoromane
ab hac subpagina tractatur.
Vide etiam s.v. fute.

Dacoromane

[+/-]

Appellatio pronuntiatusque

[+/-]
API: /ˈfute/
Syllabificatio phonetica: fu·te — morphologica: fut-e

Notatio

[+/-]
← Latine: futuō (futuere)

Verbum temporale

[+/-]

fute, fut, fută, futut, futând

  1. Futuere || Veneri operam dare; accipitur autem tum de feminae, tum de pueri corruptione.

Coniugatio

[+/-]

Verbum finitum

[+/-]
Modus Vox activa
VT603 Tempus praesens imperfectum
 		 perfectum
 		 plusquam
perfectum
Persona indicativ. coniunct. imperat.
I. sing. fut să fut   futeam futui futusem
II. sing. fuți să fuți fute! futeai futuși futuseși
III. sing. fute să fută   futea futu futuse
I. plur. futem să futem   futeam futurăm futuserăm
II. plur. futeți să futeți futeți! futeați futurăți futuserăți
III. plur. fut să fută   futeau futură futuseră

Verbum infinitum

[+/-]
Modus infinitivus participium gerundium
 		 supinum
 
praesens substant. praesens perfectum
a fute futere futând futut futând de futut

Dictiones derivatae

[+/-]
Receptum de "https://la.wiktionary.org/w/index.php?title=fute_(ro)&oldid=215658"